Am descoperit că îmi plac foarte tare jocurile care se joacă la masă – board games. Una dintre dorințele mele e să petrecem sărbătorile, vacanțele, concediile din joc în joc până ne plictisim. Pentru asta însă avem nevoie de jucători care să înțeleagă regulile, să aibă răbdare cât de cât şi să nu dărâme totul când îți e lumea mai dragă. Iar eu trag nădejde că într-un an (prea optimistă?), hai fie doi ani, lucrul acesta va fi realizabil.
Dar nu despre viitor vreau să vă vorbesc, ci despre prezent. Eu, Sofia şi tati, abia aşteptăm un somn de a lui Radu ca să ne aşezăm în voie la masă să ne jucăm. Pe lângă regulile scrise ale jocului, avem şi unele nescrise: nu vorbim tare! Asta pentru a-l putea termina. 😂
Haideți să vă arăt ce jucăm cu mare plăcere şi de pe la ce vârstă am început cu Sofia:
1. Ghiceşte dacă poți. Un joc simplu de mimă. Cu Sofia îl jucăm de când avea 4 ani. Mi se pare potrivit fix începând cu vârsta aceasta pentru că atunci au noțiunea de a mima fără să rostească nimic din ce văd pe cartonaş. Jucătorii pot mima ce văd pe cartonaş doar prin gesturi, doar prin sunete sau în mod liber, adică gesturi şi sunete. Deşi sunt destul de multe cartonaşe, la un moment dat le veți învăța, asta dacă jucați ca noi, obsesiv, seară de seară, timp de 2 săptămâni şi nu pentru că părinții ar mai vrea dar copilul îi dă de gust şi nu se lasă tentat de altceva.
2. Nu te supăra frate. Jocul clasic cu maxim 4 jucători, zaruri, pioni ce se „urmăresc” şi pot să se elimine. Ideea jocului e să vă distrați şi…să nu vă supărați. Dar partea a doua e foarte greu de respectat chiar şi pentru adulți. Sofia îl joacă bine de la 4 ani, în ultima vreme l-am evitat pentru că durează mult şi nu avem atât de mult timp la dispoziție.
3. Adevărat/Fals. Un joc pentru maxim cinci jucători, cu întrebări la care se poate răspunde cu Adevărat sau Fals. Sofia l-a primit de curând, unele întrebări sunt greuțe, dar pe mine mă bucură asta, aşa abia mai învățăm câte ceva. E foarte distractiv, dar gălăgios atunci când ai un copil în casă care doarme, iar cu el treaz, e palpitant rău.
4. Grădinița. E tot un joc cu întrebări, merge atât pentru copii de 3-4 ani cât şi pentru 5-6 ani. Are două table de joc, nivelul mai uşor -Animalele lumii – axat pe găsirea unui animal după o descriere dată. Al doilea, nivelul dificil -Litere-Obiecte – unde copilul trebuie să-şi dea seama cu ce literă începe un anumit cuvânt sau să găsească un anumit obiect. Sofiei îi place mult, dar lui Radu şi mai mult, drept urmare apasă întruna pe buton şi nu are răbdare (dohh, are doar 1, 6 luni) să găsim răspunsul pe foaia de joc. Dar ce tot vorbesc, se vede şi în poză 🙈.
5. Cuibarul plin. L-am descoperit când Sofia avea 3 ani jumate, a fost dragoste la prima vedere şi încă îi place, dar nu mai e prima opțiune. Este un joc cu reguli, care se bazează pe zar, pe strategie uşoară de joc şi pe cine umple mai repede cuibarul cu găini.
Acestea ar fi top 5 jocuri din casa noastră pe care le putem juca cu Sofia (dacă ne lasă Radu). Însă în Ajun de Crăciun, sorții au fost de partea noastră, Radu a adormit devreme, musafiri cu chef de joacă am avut, iar Sofia s-a adaptat rapid la Activity (varianta pentru adulți) și la un Jenga. A fost așa ca un cadou binemeritat de joacă, conectare și distracție.
Voi ce jocuri ați descoperit și recomandați? Apreciez orice recomandare. V-am zis, am o dorință, sper să devină realitate și vreau să fiu pregătită!