De la mama pentru Radu

ianuarie 23, 20190

Bună,

Câți ani ai tu, dragul mamii? 16…curând 17 ani! Vocea nu îți e în cea mai bună formă, părul des e dat cu gel, ochii vioi poartă uneori ochelari de soare, iar în barbă au apărut deja primele semne. Ești frumos! Pentru mine mereu ai fost, mereu vei fi! Ești un tânăr adolescent ce te rușinezi în fața prietenilor că mama are un blog și mai scrie despre voi, rar de tot și atent, să nu vă „facă de râs”. Noroc că nu au răbdare tinerii din ziua de azi să citească de la începuturi: prima masă, primul dinte, primul caca la oliță. Ești salvat!

Te întorci acasă de la școală îmbujorat și, deși ți-e foame, nu prea mănânci. Te gândești la ea, la colega de bancă! E nou și pentru mine! E și puțin greu, dar și frumos! Mă bucur că de Crăciun m-ai întrebat ce ai putea să îi cumperi pentru a o surprinde. Stai liniștit! Păstrez asta pentru sufletul meu, nu te voi da de gol niciodată. A fost un cadou și pentru mine să te pot ajuta!
Încă avem filmele noastre în familie și ador să ne așezăm pe canapea tată-fiu-mamă-fiică. Numai așa îți simt ție tălpile lipite de piciorul meu și pe sora ta sprijinindu-se pe umărul din partea ei. Cât mai am asta sunt bogată!! Parca mai ieri strigați după mine întruna „Mama, mama, mama!”. Azi e asta! Mâine ce va mai fi?

Știu ce va fi! Vom pune masa în sufragerie, aia mare, de 12 persoane și veniți de sărbători și în weekend acasă! Nu singuri, cu ai voștri, cu aleasa ta! Și după ce mâncăm și ne săturăm de vorbă strângem tot și facem spațiu să ne jucăm ca atunci când erați mici. Eu încă voi mai ști Păcălici, iar voi veți redeveni copiii mei.
Nu sunt tristă, deși poate par. Sunt melancolică și plină de speranță că „aleasa” va fi după sufletul tău! Ne-ai demostrat mereu că faci alegeri perfecte! Doamne, ce soacră mare mândră voi fi! Noi suntem aici să ne bucurăm pentru tine și să te susținem.

Oprește-te, mamă dragă! Sau oprește timpul acum, azi! Să fie astea 6, aproape 7 luni ale băiatului o viață fericită de om!

Radu drag, îți aștept aleasa să se nască, să aibă și ea prima masă, primul dinte, primul caca la oliță și părinții ei să o învețe să vorbiți aceiași limbă: a bunului simț, a bucuriilor mici și dese, a empatiei, a dragostei, a fericirii! Și le mulțumesc de pe acum pentru asta!

Vino până atunci să te mai țin la piept, să îți mai dau lăptic și să aștept primul „ma-ma”. Iar gelul de pe freză să mai întârzie!

Te iubesc azi și pentru totdeauna!

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *