De multă vreme doresc să vă scriu despre reacțiile celor din jur când aud că în viața noastră de familie o să apară curând încă un copil. Am încercat să fac un top, dar nu mi-a ieșit, așa că încep ușor și vedem ce iese. Cel mai des sunt „complimentată” (am pus între ghilimele pentru...
Mi se spune adesea că sunt un om foarte optimist, curajos, că am soluții şi, deşi nu am fost bună la matematică niciodată, am capacitatea de a calcula rapid unde, ce şi de ce aşa şi nu invers, când altora le dă cu virgulă. Însă trebuie să ştiți că în spatele a ceea ce se...
Acum o săptămână bunica trăia. Erau printre ultimele ei fire de nisip din clepsidră și noi habar nu aveam. De am fi știut nu știu dacă am fi făcut mai mult sau altceva. Poate nici nu am fi crezut. Poate de asta Dumnezeu nu ne anunță pe noi ce urmează să se întâmple cu cei...
S-a aprins o stea în cer şi în ea e bunica mea. Bunica mea cu maini calde, cu părul sur, cu vorbele mereu la ea…. Bunica care m-a legănat, pieptănat, alintat… Bunica care ştia poveşti o mie… Bunica care mă aştepta… Bunica care în fiecare fată frumoasă de la televizor, mă vedea pe mine. Bunica...
Ne plac copiii noștri de numai putem, îi iubim până rămânem fără aer, am face totul pentru ei și am vrea să le fie bine. Așa suntem noi părinții! Nu am vrea ca pruncii noștri să cunoască greutățile de niciun fel. Însă marile transformări nu vin pe timp de pace. Nu o spun eu, o...
Ador tăticii din ziua de azi. Da, știu ce zic și cum sună, dar îi ador în sensul acela ..nici nu știu cum să zic pe scurt. Hai să încerc să explic. Ador cum sunt ei implicați în viața copiilor, cum șterg și la nas și la fund, cum cară sticle cu apă, bicicletă și...
O să vă zic o poveste adevărată. A fost odată ca niciodată … un punct. Punctul nostru a întâlnit un alt punct şi au format o linie. Linia era relația lor. Culoarea liniei uneori a fost roşie, alteori albastră, gri, albă, în funcție de ce simțeau şi de cum întrețineau ei linia. La un moment...
M-am pitit într-un colț de sufragerie cu telefonul în mână să fac ceea ce nu am mai făcut de ceva vreme: să scriu. Mă uit în jur şi văd numai jucării împrăştiate şi copiii alergând printre ele. Da, fix până unul se va lovi/împiedica şi acela va fi momentul când articolul acesta va fi întrerupt...
O altă dimineață…a câta oare? A câta în care nu am să ies din casă? A câta în care noua rutină va pune stăpânire pe noi de parcă nu am fi fost niciodată ființe sociale, dornice de plimbări? A câta dimineață în care privesc de la balcon împreună cu copiii pomii înfloriți ce deja îşi...
Nu mai avem viață normală de vreo lună. Ne-am închis de voie, de nevoie cu toții în case, școala se face online, munca se face de acasă și ea (pentru cei mai fericiți, aș zice) sau se iese doar cu adeverință de la angajator. Pentru mulți dintre noi nu mai contează că este 7 dimineața...